Nu am nici un drept sa sfidez o alta constiinta de sine, scriind ipocrit un synopsis de 3 linii dupa 3 linkuri. Doar simpla incercare a inceputului mi-a facut degetele sa inghete pe tastatura; aveam impresia ca inca un cuvant dupa ‘este’ si unghiile mele vor creste brusc prelingandu-se printre spatiile dintre taste si vor fi supte usor inauntru prin ochii electrici ai desktopului pe care linkurile stau inca deschise.

Abia am descoperit-o pe Sarah Kane; nici macar nu am terminat un text complet, doar cateva pagini..nu cred ca trebuie sa astept insa o recurenta a unor impresii sau o revelatie mai completa pentru a afisa. Vreau sa porneasca deja alte tentacule meditative, dezvoltate din spatele altor ochi, exact din momentul acesta (nu cat arata ceasul dar unde am taiat lectura acum). Completitudinea si sinteza nu au nici un farmec uneori, din contra, moarte sigura si prematura a mii de discursuri care cu siguranta ar fi scris istoria diferit…

Be careful when you bite off this poisoned apple…poate sa para foarte dulce la inceput, chiar extatic, exact ca atunci cand te uiti in oglinda si privesti exact tot ceea ce-ti doreai sa vezi, dar aici nu spui, n-ai spus, poate te-ai gandit, poate doar intuit, poate doar un glimpse intr-una sau doua zile din viata ta ..dupa care ai blocat..dar iata ca altcineva a spus-o, si dupa ce iti dai seama ca o voce care inca traia a reusit sa se produca vibrant destupand siruri de afirmatii socante, verificate, validate contra propriei constiinte… fie doar si prin forta imprecatiei, iti dai seama, ca are chiar toate sansele sa fie un adevar al realitatii tale.

Asa ca iata:

‘A room of expressionless faces string blankly at my pain, so devoid of meaning there must be evil intent.’
 

‘Burning in a hot tunnel of dismay, my humiliation complete as I shake without reason and stumble over words and have nothing to say about my ‘illness’ which anyway amounts only to knowing that there’s no point in anything because I’m going to die. And I am deadlocked by that smooth psychiatric voice of reason which tells me there is an objective reality in which my body and mind are one. But I am not here and never have been.’

‘It is myself I have never met, whose face is pasted on the underside of my mind.’
 

‘Everything I had
 

Swallowed
 

Slit
 

Hung
 

It is done
 

behold the Eunuch
        of castrated thought
 

skull
unwound
 

the capture
   the rapture
       the rupture
          of a soul
 

a solo symphony
 

warm darkness
which soaks my eyes
 

I know no sin (…)’
 

Sarah Kane, ‘4:48 Psychosis’